Incluziune și Implicare Civică în Orașele Inteligente 3.0
Să pună accentul pe incluziune și pe participarea cetățenilor
Obiective de învățare
- Înțelege principiile de bază ale Orașelor Inteligente 3.0, cu accent pe incluziune și participarea cetățenilor.
- Analiza modul în care tehnologia poate fi utilizată pentru a face orașele mai accesibile, incluzive și centrate pe oameni.
- Explora rolul co-creării și al guvernanței participative în planificarea urbană inteligentă.
- Învăța cum să recunoască și să abordeze barierele în calea participării, cum ar fi diviziunea digitală și inegalitățile sociale.
- Identifica instrumente, platforme și metode practice pentru a implica cetățenii în modelarea mediilor lor urbane.
Citește 5 min
Prezentare Generală a Cursului
1. Inovația bazată pe cetățeni: Co-crearea serviciilor inteligente cu comunitatea
2. Incluziune socială și echitate în planificarea orașelor inteligente
3. Tehnologia pentru persoanele cu dizabilități: Design urban accesibil
4. Guvernanță participativă: cetățeni implicați în procesul decizional
5. Termen cheie - Glosar
6. Activitate
7. Întrebări chestionar
8. Linkuri către resurse externe suplimentare
9. Bibliografie
INTRODUCERE
Orașele Inteligente 3.0 reprezintă o nouă generație de dezvoltare urbană — una care integrează inovația digitală cu dimensiunea socială a vieții urbane. Nu este suficient ca un oraș să fie avansat tehnologic; el trebuie să fie și incluziv, echitabil și participativ.
În centrul Orașelor Inteligente 3.0 stă recunoașterea faptului că dezvoltarea urbană trebuie să reflecte nevoile, aspirațiile și ideile oamenilor.
Un oraș inteligent nu este definit doar de infrastructura și rețelele sale de date, ci și de modul în care favorizează colaborarea între instituții, comunități și cetățeni. Conform Principiilor OCDE privind Politica Urbană, orașele de succes implementează strategii incluzive prin guvernanță partajată, iar 8 din cele 11 principii se concentrează direct pe construirea unor medii urbane inteligente, sustenabile și centrate pe oameni.
Acest modul explorează valoarea implicării civice și modul în care practicile incluzive, tehnologia și guvernanța inovatoare pot modela orașele viitorului. Vei descoperi cum co-crearea îmbunătățește serviciile, ce metode participative există și de ce echitatea este esențială pentru un oraș inteligent funcțional.
1. INOVAȚIA BAZATĂ PE CETĂȚENI: CO-CREAREA SERVICIILOR INTELIGENTE CU COMUNITATEA
Implicarea civică este esențială pentru dezvoltarea serviciilor urbane inovatoare, reziliente și sustenabile. Inovația condusă de cetățeni nu înseamnă doar utilizarea tehnologiei, ci și proiectarea acesteia cu implicarea directă a comunității. Orașele Inteligente 3.0 permit oamenilor să modeleze dezvoltarea urbană prin co-creare — lucrând împreună pentru a identifica nevoi, a propune idei și a implementa soluții.
Rolurile cetățenilor în co-creare:
- Exploratori: identifică și definesc provocări urbane existente și emergente.
- Generatori de idei (Ideators): propun soluții creative, centrate pe cetățeni.
- Designeri: ajută la dezvoltarea și modelarea de noi servicii și instrumente.
- Difuzori: împărtășesc, implementează și extind ideile de succes în comunități.
Structura co-creării:
- Ecosistem de inovație: mediu colaborativ în care actorii (cetățeni, afaceri, ONG-uri) interacționează în jurul unor provocări comune.
- Platformă de inovație: spațiu digital sau fizic destinat rezolvării structurate a problemelor și schimbului de idei.
Metode de implicare a cetățenilor:
- Hackathoane: evenimente colaborative care reunesc profesioniști diverși pentru a crea soluții într-un timp limitat.
- Bugetare participativă: cetățenii votează cum să fie alocate părți din bugetele publice.
- Platforme digitale: crowdsourcing, consultări și propunerea de idei prin portaluri online.
- Instrumente de e-participare: platforme interactive utilizate în elaborarea politicilor și planificarea urbană.
- E-petiții: instrumente digitale care permit cetățenilor să solicite revizuirea unor probleme de către guvern.
- Urbanism tactic: experimente urbane pe termen scurt și cu cost redus (ex. piste de biciclete temporare), testate cu feedbackul comunității.
- Gamificare: platforme interactive precum Minecraft sau instrumente de simulare ca CityEngine pentru a modela designul urban.
- Aplicații de raportare: instrumente precum FixMyStreet pentru sesizarea problemelor de către cetățeni (ex. gropi, vandalism).
- Comitete ale cetățenilor: organisme consultative permanente formate din locuitori locali implicați în strategia urbană.
Tehnologia și Edge Computing
Edge computing permite procesarea datelor mai aproape de sursă, crescând eficiența și viteza de răspuns. În orașele inteligente, aceasta înseamnă că datele generate de cetățeni (ex. rapoarte despre trafic sau monitorizarea mediului) pot fi analizate local, permițând:
- Luarea mai rapidă a deciziilor
- Reducerea traficului de date
- Îmbunătățirea securității și confidențialității
- O mai bună livrare a serviciilor
Regândirea modelelor de participare:
- Top-down: implicare condusă de guvern, cu control centralizat.
- Bottom-up: inițiative de bază ale cetățenilor care interacționează cu instituțiile.
Orașele Inteligente 3.0 integrează ambele abordări, încurajând cunoașterea locală și co-leadershipul în procesele de dezvoltare.
2. INCLUZIUNE SOCIALĂ ȘI ECHITATE ÎN PLANIFICAREA ORAȘELOR INTELIGENTE
Incluziunea asigură că toți locuitorii — indiferent de contextul din care provin — pot contribui la viața urbană și beneficia de avantajele acesteia. Echitatea, pe de altă parte, înseamnă crearea unor trasee personalizate astfel încât toată lumea să aibă resursele necesare pentru a participa în mod egal.
De la egalitate la echitate:
- Egalitate: oferirea acelorași resurse tuturor.
- Echitate: alocarea resurselor în funcție de nevoile individuale pentru a asigura rezultate echitabile.
Exemplu: Oferirea de instruire digitală persoanelor în vârstă, care pot fi mai puțin familiarizate cu tehnologia comparativ cu generațiile tinere.
Bariere în calea participării:
- Tehnologice: lipsa dispozitivelor, a accesului la internet sau a competențelor digitale.
- Culturale și lingvistice: comunități minoritare excluse din cauza diferențelor lingvistice sau culturale.
- Timp și sarcini de lucru: disponibilitate limitată în rândul adulților activi profesional.
- Dizabilități: acces limitat la spații publice sau servicii.
- Inechitate de gen: competențe IT mai scăzute și o reprezentare mai redusă a femeilor în inițiativele digitale.
Înțelegerea diviziunii digitale
Diviziunea digitală se referă la accesul inegal la instrumente, platforme și competențe digitale în rândul diferitelor grupuri sociale. Factorii care contribuie includ:
- Venitul și posibilitatea de a-și permite tehnologia
- Nivelul de educație
- Locația geografică
- Normele și stereotipurile de gen
- Încrederea și disponibilitatea de a se implica în spațiile digitale
Soluții pentru reducerea diviziunii digitale
- Oferirea de internet și dispozitive la costuri reduse sau gratuit.
- Programe de alfabetizare digitală.
- Proiectarea de platforme incluzive, multilingve și accesibile.
- Construirea încrederii în tehnologie prin implicarea comunității.
De ce contează incluziunea?
Implicarea incluzivă duce la:
- Servicii publice mai bune
- Orașe mai sigure și mai primitoare
- Comunități mai reziliente
- Noi oportunități economice și sociale
- Reprezentarea vocilor marginalizate în planificare și inovație
3. TEHNOLOGIA PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI: DESIGN URBAN ACCESIBIL
Tehnologiile asistive sunt instrumente specializate care îmbunătățesc abilitățile persoanelor cu dizabilități. Acestea variază de la dispozitive digitale la modificări fizice ale infrastructurii și sunt concepute pentru a:
- Sprijini mobilitatea
- Îmbunătăți comunicarea
- Facilita accesul la servicii
- Promova independența
Exemple de tehnologii asistive
- Deficiențe de vedere: aplicații controlate vocal, cititoare de ecran, bastoane cu senzori.
- Deficiențe de mobilitate: scaune cu rotile electrice, rampe, sisteme de navigație ghidate GPS.
- Deficiențe de auz: bucle de inducție auditivă, software de subtitrare în timp real.
- Deficiențe de vorbire: tablete de comunicare, aplicații de asistență vocală, tastaturi cu predicție de text.
Principii ale designului universal
Designul universal asigură ca mediile să fie accesibile din start tuturor persoanelor. De exemplu:
- Rampa îi ajută atât pe utilizatorii de scaune rulante, cât și pe părinții cu cărucioare.
- Semnalele audio sunt utile atât pentru persoanele nevăzătoare, cât și pentru pietonii neatenți.
Orașele inteligente trebuie să adopte principii de design incluziv pentru a elimina obstacolele și a crea spații în care toți cetățenii să poată circula, interacționa și prospera.
4. GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ
Dincolo de participarea la planificare și feedback, Orașele Inteligente 3.0 încureajează cetățenii să devină co-decidenți prin guvernanță participativă. Aceasta înseamnă crearea unor platforme și practici prin care membrii comunității au un rol direct în conturarea politicilor orașului.
Studii de caz
Aceste exemple arată cum guvernanța inteligentă poate valorifica cunoașterea locală, sprijini procesele democratice și construi orașe mai receptive și centrate pe oameni.
Faceți clic aici pentru a descărca conținutul integral!
TERMEN CHEIE - GLOSAR
- Echitate digitală (Digital Equity): acces echitabil la instrumente digitale, resurse și instruire, în funcție de nevoile individuale.
- Alfabetizare digitală (Digital Literacy): abilitatea de a folosi tehnologiile digitale pentru comunicare, rezolvarea problemelor și creație.
- Diviziune digitală (Digital Divide): inegalitatea în accesul și utilizarea tehnologiilor digitale în diferite grupuri sociale.
- Co-creare (Co-Creation): dezvoltarea colaborativă de soluții de către mai multe părți interesate, inclusiv cetățeni.
- Tehnologie asistivă (Assistive Technology): dispozitive sau sisteme care sprijină persoanele cu dizabilități în activitățile zilnice.
ACTIVITATE: PROVOCAREA ORAȘULUI INTELIGENT – SIMULARE PRIN JOC DE ROL
Obiectiv: Simularea unui mediu de oraș inteligent prin joc de rol pentru a dezvolta empatie, muncă în echipă și gândire orientată spre soluții.
Roluri:
- Funcționari ai orașului – gestionează bugete și decizii politice.
- Cetățeni – reprezintă interese diverse ale comunității.
- Inovatori în tehnologie – propun și implementează soluții bazate pe tehnologie.
- Organizații comunitare – asigură reprezentarea grupurilor vulnerabile.
Scenarii de rezolvat:
- Diviziunea digitală în cartiere cu venituri mici
- Infrastructură slabă de transport public
- Clădiri inaccesibile în oraș
- Poluare urbană și reziliență climatică
Pași:
- Atribuiți rolurile.
- Citiți scenariul și prezentarea grupului.
- Găsiți soluții potențiale în echipe.
- Colaborați între echipe pentru a co-crea propuneri comune.
- Prezentați soluțiile propuse, ținând cont de incluziune, fezabilitate și sustenabilitate.
Bonus: Folosiți instrumente precum Mentimeter sau roboți AI de feedback pentru a simula input-ul cetățenilor în timp real.
ÎNTREBĂRI DIN QUIZ
Quiz 1
Quiz 2
Quiz 3
LINKURI CĂTRE RESURSE EXTERNE SUPLIMENTARE
Manifesto on Citizen Engagement and Inclusive Smart Cities
Sustainable Development Goals
UN-Habitat’s People-Centered Smart Cities flagship programme
https://unhabitat.org/programme/people-centred-smart-cities
Participatory budgeting website
https://www.participatorybudgeting.org/
Online polling platform
https://www.mentimeter.com/features/live-polling
AI-driven platform for sustainable urban planning and development
Advanced software for 3D urban planning
https://www.esri.com/it-it/arcgis/products/arcgis-cityengine/overview
“Smart Cities in Europe with Alberto Bortolotti”
Unites Citizens of Europe Podcast
https://open.spotify.com/episode/2zfQwlOeohUXO1dZ2m0lbf?si=89eb3525c0c84c3d
BIBLIOGRAFIE
Giffinger, R., Fertner, C., Kramar, H., & Meijers, E., Smart Cities Ranking of European Medium-Sized Cities, Vienna, UT: Centre of Regional Science, 2007.
Russo, F., Rindone C., Panuccio, P., The process of smart city definition at an EU level, The Sustainable City IX, Vol. 2, WIT Transactions on Ecology and the Environment, 2014.
Bvuma, S. (2024). Understanding Citizen Engagement in the Era of Smart Cities. IntechOpen. doi: 10.5772/intechopen.1005673
Dandamudi, V. (2015). Technology and its Advancements Helping the Differently Abled People. International Journal of Science and Research(IJSR), 34-37.
TalTech, Climate-KIC, UNDP. (2024). “Smarter & Inclusive Cities” Course Materials, 2024 Urban Learning Center.
OECD Centre for Entrepreneurship, SMEs, Regions and Cities. (2018). OECD Principles on Urban Policy. Organisation for Economic Co-operation and Development.
Nambisan, S., & Nambisan, P. (2013). Engaging Citizens in Co-Creation in Public Services: Lessons learned and best practices. IBM Center for the Business of Government.
Davis, T., Fuller, M., Jackson, S., Pittman, J., & Sweet, J. (2007). A national consideration of digital equity. The National Center for Education Statistics Report.
https://eric.ed.gov/?id=ED497214
Covello, S. (2010). A review of digital literacy assessment instruments. Syracuse University, School of Education: Analysis for Human Performance Technology Decisions.
Bruno, G., Esposito, E., Genovese, A., & Gwebu, K. L. (2011). A Critical Analysis of Current Indexes for Digital Divide Measurement. The Information Society, 27(1), 16–28
https://doi.org/10.1080/01972243.2010.5343646
Wendt, O., & Lloyd, L. L. (2011). Definitions, history, and legal aspects of assistive technology. In BRILL eBooks (pp. 1–22).
Bastos, D., Fernández-Caballero, A., Pereira, A., & Rocha, N. P. (2022). Smart City Applications to Promote Citizen Participation in city Management and Governance: A Systematic review. Informatics, 9(4), 89.